Experți
în administrație publică,
dezvoltare durabilă și
rezolvarea conflictelor de mediu
citește mai mult
Comunicat de Presa “Explorarea și exploatarea gazelor de șist în România. Încotro?”

București, 29 Noiembrie 2012 - Exploatarea gazelor de șist prin metoda fracționării hidraulice este un subiect controversat, caracterizat prin dezinformare, nerespectarea legislației, lipsa transparenței și a unor studii științifice credibile. Aceasta este concluzia raportului realizat în urma audierii publice ”Explorarea și exploatarea gazelor de șist în România. Încotro?”, ce a avut loc în data de 16 noiembrie, în cadrul unui proiect derulat de Asociația Alma-Ro și Coaliția pentru Mediu din România.

Raportul a fost realizat în urma analizei a 22 depoziții și audierii a 17 de martori și 5 persoane (raportul complet il puteti descarca de aici , iar rezumatul ideilor din acest raport il puteti gasi aici) de către o comisie de experți formată din: Liana Popa, inginer geolog, director executiv al Fundației pentru Pluralism, Afrodita Iorgulescu, matematician, prof. univ. dr. Academia de Studii Economice din București, Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică și Alexandru Tașnadi, economist și matematician, prof. univ. dr. la Academia de Studii Economice din București, Facultatea de Economie Generală. La audierea publică au participat reprezentanți ai mediului de afaceri, mediului academic, sectorului nonguvernamental și ai diverselor instituții publice din România. Puteți descărca depozițiile scrise și înregistrările video aici.

Concluziile raportului au subliniat următoarele aspecte:

Argumentul independenței energetice. Unii reprezentanți ai clasei politice, printre care președintele Traian Băsescu, au invocat independența energetică a României în sprijinul exploatării gazelor de șist de către firme private. În realitate, acestea sunt obligate să ofere statului român o redevență în bani, nu în natură, iar Legea Petrolului îi conferă companiei posibilitatea de a dispune de resursele exploatate, inclusiv să le exporte. România va putea deci să obțină gaze doar cumpărându-le, la prețul stabilit de companie.

Absența unor studii independente, credibile. Fiind o tehnologie nouă, există insuficiente date despre fracționarea hidraulică și despre impactul acesteia asupra mediului. În acest context, inclusiv membrii comunității științifice se contrazic pe marginea unor aspecte extrem de importante precum contaminarea straturilor acvifere și operațiunile tehnologice (dacă cele pentru gazele convenționale sunt identice sau nu cu cele pentru gazele neconvenționale).

Probleme de legalitate. Legislația națională reglementează strict concesionarea pentru exploatarea și explorarea petrolului și gazelor convenționale. Acordurile încheiate între statul român și compania Chevron pentru perimetrele din Dobrogea conțin o definiție falsă a gazelor naturale, definiție ce cuprinde în plus, față de definiția din Legea Petrolului, gazele neconvenționale (printre care, gazele de șist).

Probleme de mediu. Nu există informații clare despre riscurile legate de poluare a solului și a apei, având în vedere că metoda fracționării hidraulice presupune utilizarea unui fluid compus din apă, nisip și substanțe chimice pe care companiile exploatatoare nu le fac publice.

Risc seismic. Nu există date despre riscurile potențiale ale fracționării hidraulice, în contextul în care trei perimetre concesionate se află în sudul Dobrogei, zonă amenințat de reactivarea faliei seismice Vidraru-Snagov-Shabla, iar un perimetru se află în apropierea zonei seismice Vrancea.

Lipsa transparenței. Documentele privind concesionarea de perimetre în vederea explorării și exploatării gazelor de șist au fost inițial complet secrete, deși informațiile sunt de interes public și orice licență de explorare sau exploatare emisă de Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) ar trebui în mod obligatoriu să aibă un studiu detaliat privind protecția mediului. Modul în care sunt ascunse informațiile privind aspectele de mediu față de public reprezintă o încălcare a principiilor și normelor europene.

Subiectivismul specialiștilor. La nivelul specialiștilor, în special din instituțiile universitare, există teama neexprimată explicit, că dacă va fi interzisă exploatarea gazelor de șist nu va mai putea fi argumentată și susținută pe viitor folosirea fondurilor europene pentru programe de cercetare în acest sector. Specialiștii susțin așadar doar interesul lor științific, nu și interesul național. Unii dintre aceștia ajung cu minimizarea riscurilor fracționării hidraulice până la ridicol, comparându-le cu riscurile mersului pe bicicletă.

Controversă la nivel european. Reglementările la nivelul Uniunii Europen privind gazele de șist sunt un subiect aprins de dezbatere în Parlamentul European, variind de la completarea normelor existente pentru exploatările de gaze convenționale, până la a interzice în întregime procedeul.

Legislația din domeniul petrolului și gazelor naturale favorizează investorii, în detrimentul statului român. După 1995, în textele legilor privind petrolul (din 1995, 2004) și minele (din 1998, 2003) a fost înlocuită împărțirea producției cu concesiunea, defavorizând statului român: Legea petrolului nr. 134/1995 prevedea concesionarea, cu redevență variabilă în natură, pentru ca în Legea petrolului nr. 238/2004, redevența petrolieră să devină fixă, în bani, nu în natură.

În condițiile în care există încă numerose puncte divergente între părțile interesate, la care persoanele prezente la audiere nu au putut da un răspuns credibil sau pertinent, precum și lipsa unei analize aprofundate la nivelul țării noastre, ne face să rămânem sceptici cu privire la oportunitatea exploatării gazelor de șist. Considerăm necesar ca înaintea oricărei decizii din partea autorităților, să se aibă în vedere studiile realizate de Agenția Europeană pentru Mediu și să se realizeze un studiu care să analizeze oportunitatea, impactul și riscul, la care să participe experți din diverse domenii (inclusiv protecția mediului și social). Organizarea unor referendumuri locale pe teme de interes național nu reprezintă o soluție, cu atât mai puțin cu cât nivelul de informare al populației este foarte scăzut.

In final am dori să adăugăm mesajul domnului Prof. Univ. Dr. Alexandru Tașnadi, membru al comisiei de experți, în care domnia sa face un apel către societatea noastră. Documentul poate fi descărcat aici pentru vizualizare.


Persoana de contact:
Liudmila Mehedințeanu,
Coordonator de proiect Asociația Alma-Ro
liudmila@alma-ro.ngo.ro, 0730 081 017


Str. Armand Calinescu nr. 7,           HOME    DESPRE NOI    PROIECTE    ȘTIRI    PUBLICAȚII    RESURSE    LINK-URI    CONTACT   
et. 5, ap. 20, 021011 București
Tel: +40 21 314 3960
Fax: +40 21 31 00 559,
       +40 31 816 6572
E-mail: office at alma-ro.ngo.ro